Overblog Suivre ce blog
Administration Créer mon blog
6 juillet 2010 2 06 /07 /juillet /2010 21:23

M-am întors din România acum o sàptàmâna si nu am decât vesti triste… «prostia omeneascà» continuà sà ducà de râpà ultimele crâpeie ale manifestàrii talentului protejatului meu Paul Smàràndescu… au mai càzut câteva bucàti din balcoanele de lemn… cu atâta rea credintà în jur… procesul de la Bucuresti amânat pe 22 septembrie 2010, riscà sà nu gaseasca o solutie înainte de marele cutremur…

2009 12 09 0493 SAVULESCU

Am avut însà si o bucurie în paginile unei càrti dedicatà Reginei Elisabeta a României, de o calitate fàrà cusur, scrisà de un fiu al Sinàii :

Gabriel BADEA-PAUN

Carmen Sylva, uimitoarea Regină Elisabeta a României,

(Carmen Sylva, la fantasque Elisabeth, reine de Roumanie),

traduit du français en roumain par Irina-Margareta Nistor, Bucarest, Humanitas

Và recomand cu càldurà acest esantion de scriiturà despre istoria noastra, care a fost recompensat de Majestatea Sa Regele Mihai I cu Medalia «Regele Mihai I pentru Loialitate».

Dupà ce mi-a scris, împàrtàsind tristetea mea pentru starea jalnicà a casei lui Paul, Gabriel  mi-a trimis pozele de la ceremonia de la Palatul Elisabeta de la Bucuresti.

Cred ca îi va face plàcere cà le trimit spre Sinaia… la poalele Bucegilor… între Castelul Peles si Vila arhitectului Paul Smàràndescu…

 MIHAI I DECORATION GABRIEL 1

MIHAI I DECORATION GABRIEL 2

MIHAI I DECORATION GABRIEL 3

MIHAI I DECORATION GABRIEL 4

Photos de la cérémonie de décoration par Sa Majesté le Roi Michel I avec la "Médaille pour la Loyauté le Roi Michel I" au Palais Elisabeta (Bucarest) le 31 mai 2010.

Repost 0
Published by Emmanuel CRIVAT - dans PUBLICATII
commenter cet article
20 décembre 2008 6 20 /12 /décembre /2008 15:05

GHIULAMILA, Alexandre, arhitect si urbanist, s-a nàscut la Bucuresti în 1942.

Tatàl lui, Dimitri Ghiulamila (1911-1991), împreuna cu mama, Sanda Maria Angela Smàràndescu (1912-1980) amandoi arhitecti diplomati ai Academiei de Arhitectura din Bucuresti, se stabilesc la Paris în 1947. Alexandre avea 5 ani.

Face studiile de arhitecturà la "Ecole Nationale Supérieure des Beaux-Arts" din Paris, unde este admis în 1960 eu nota cea mai mare în desen; îsi sustine diploma în 1968; in paralel urmeazà cursurile Institutului de Urbanism al Universitàtii din Paris (1966-67).

Din 1969 este patronul Agentiei de Arhitecturà Ghiulamila & Asociatii - Paris, pe care a creat-o cu ajutorul tatàlui sàu în 1962. Alexandre Ghiulamila continua astfel o traditie familialà veche de trei generatii, pentru cà si bunicii lui au fost tot arhitecti, George Ghiulamila diplomat la "Ecole Spéciale d'Architecture" din Paris în 1912, iar Paul Smàràndescu (1881-1945) diplomat la "Ecole des Beaux-Arts" din Paris, profesor la Academia de Arhitecturà din Bucuresti între 1921 si 1945.; unchiul lui Theonian Sàvulescu (1907-1976) a fost si el arhitect;

Cea mai mare parte din realizàrile sale profesionale sunt la Paris, unde construieste locuinte sociale, scoli si parcuri, fàrà sa uitàm echipamentele sportive, dintre care Aquaboulevard (complex sportiv de 90.000 m², conceput împreunà eu arhitectul olandez Hendricks) atribuit prin concurs, care a dat ocazia primarului Parisului, Jacques Chirac spunà: "Alexandre GHIULAMILA est un des meilleurs architectes français travaillant sur Paris" (Conferinta de presà din 21 noiembrie 1986).

Pentru Alexandre Ghiulamila, ceea ce conteazà mai mult în exercitiul arhitecturii este mobilitatea conceptiei, posibilitatea de a interverti succesiv si la intervale scurte de timp pe proiecte variate, de la amenajarea unui parc la studiul unui apartament; specializarea arhitectului este pentru el aceea a "studiului formelor în spatiu: transcendenta functionalismului si maniera de a créa un loc în care vor trài oameni", punînd creionul lui la dispozitia utilizatorilor pentru a càuta expresia cea mai clarà a dorintelor si nevoilor lor.

Alexandre Ghiulamila este unui dintre actorii principali ai noii arhitecturi pariziene de dupa 1970. Astfel unui dintre proiectele pe care le citeazà eu plàcere este un Ansamblu de locuinte si o cresà realizat în 1983 (8-14, rue Georgette-Agutte, Paris 18e), pentru care a fost inscris în "Palmarès National de l'Habitat" 1984, si care este citat în ghidul "Paris, Architecture Moderne 1977-1986"; constructie în care fatada este conceputà ca "o întîlnire de volume si schimbàri de directie"; sau un altul care reuneste o Sala de sport si apartamente realizat în 1988 (14, rue Michel-le-Comte, Paris 3e), în care "vocabularul formelor se adapteazà mai întîi la proportiile constructiilor din jur..., pentru a évada apoi spre expresia "moderne" ("Cahiers du Patrimoine Architectural de Paris" despre "L'Architecture Contemporaine à Paris, 1955-1995").

Hervé Martin, autorul ghidului "L'Architecture Moderne à Paris, 1900-1990", alege din opéra lui A.G., doua constructii situate în arondismentul 15; prima este o Cresà instalatà într-un vechi hangar din fosta Piatà de Cai de la Vaugirard, realizatà în 1983 împreunà eu J.-M. Milliex, iar a doua este o Scoalà primarà, realizatà în 1985.

Remarcabilà de asemenea, o altà realizare a acestui talentat arhitect: Transformarea vechi lor abatoare de la Vaugirard într-un Parc Public care poartà numele lui Georges Brassens (1977-1985) si unde sîmbàta si duminica se tine un tîrg al anticarilor.

In 1980 deseneazà un "plan de urbanism" al celebrului cimitir parizian Père-Lachaise, plan care mai este folosit si astàzi.

La cercetàrile sale privind locuintele sociale si amenajarea spatiilor publice la scara orasului, putem adàuga studiile si realizàrile în materie de policromie în mediu industrial (pentru Rhône-Poulenc în 1970 si mai récent pentru PPG - un cunoscut fabricant de vopsea, la Valenciennes).

Dintre creatiile sale mai récente: Liceul "Leonardo da Vinci" de la Saint-Michel-sur-Orge în regiunea parizianà (concurs cîstigat în 1990), a fost terminât în 1992.

Dr. Emmanuel CRIVAT

(Acest articol a aparut în Dictionarul ACADEMIEI ROMANÂNO-AMERICANE DE STIINTE SI ARTE 1986-1996, si nu traseazà activitatea lui Alexandre GHIULAMILA decât pana în 1990.)
________________________
Eram cu Alexandre la Bucuresti în 1997... când ne-am angajat intr-o "aventura" intelectuala pentru amenajarea Pietei Revolutiei... piata Palatului Regal pe vremea lui Paul SMARANDESCU... desenase si el cu vre-o patruzeci de ani în urma... am desenat si noi... pentru o MENTIUNE SPECIALA A MINISTERULUI CULTURII...

Repost 0
Published by E. Crivat - dans PUBLICATII
commenter cet article

CENTENARUL PAUL SMARANDESCU

Începând cu anul acesta si pânà în 2045, vom sarbatori Centenarul unui imobil construit de Paul Smàràndescu în fiecare an,
ba chiar doua sau trei imobile centenare pe an.
Centenarul Vilei Vânàtori este în 2015, mai ràmâne 1 an ca sà îi dàm infàtisarea pe care ne-a lasat-o arhitectul ei.